Tot mai multi oameni descopera beneficiile kombucha, o bautura fermentata populara in intreaga lume. In acest ghid pentru kombucha, vei afla tot ce trebuie sa stii despre kombucha: ce este, cum se face, beneficiile sale si cum sa incepi sa o consumi.
Am descoperit recent ca microbiomul meu nu este in cea mai buna forma, asa ca am decis sa adaug cat mai multe probiotice naturale in dieta mea. Varza fermentata (varza murata de casa), chefir de lapte si kombucha fiind unele dintre ele.
Vreau sa creez acest ghid pentru kombucha pentru a va ajuta daca doriti sa incepeti aceasta calatorie. De asemenea, voi crea in curand un ghid pentru kefir de lapte si sper ca voi putea pune mana si pe niste chefir de apa. Sper ca acest ghid va va ajuta sa incepeti sa va faceti kombucha acasa, deoarece este incredibil de usor de facut. Acesta este un ghid simplu pentru incepatori cu tot ce trebuie sa stiti despre kombucha. 😉
Ce este kombucha?
Kombucha este o bautura fermentata obtinuta prin fermentarea ceaiului cu ajutorul unei colonii de bacterii si drojdii (denumita si „mama de kombucha”). Aceasta bautura are o istorie indelungata, fiind consumata in Asia de peste 2000 de ani. Kombucha are un gust acrisor, dulceag si usor efervescent.
Despre SCOBY
SCOBY este un acronim pentru “symbiotic culture of bacteria and yeast”, ceea ce tradus inseamna “cultura simbiotica de bacterii si drojdii”. Este o cultura simbiotica de microorganisme care este folosita pentru a fermenta ceaiul dulce si a-l transforma in bautura fermentata cunoscuta sub numele de kombucha.
SCOBY este compus din mai multe specii de bacterii si drojdii care colaboreaza in procesul de fermentare. Aceste microorganisme formeaza o pelicula gelatinoasa care pluteste deasupra bauturii in timpul fermentarii. Aceasta pelicula poate fi folosita pentru a incepe fermentarea altor bauturi sau pentru a creste cultura SCOBY.
Principalele culturi de bacterii din SCOBY sunt Acetobacter, Gluconacetobacter, Gluconobacter, Lactobacillus si Zygosaccharomyces. Aceste bacterii si drojdii lucreaza impreuna pentru a fermenta ceaiul zaharat si a produce kombucha. Fiecare cultura are un rol important in procesul de fermentare si contribuie la aroma, gustul si beneficiile pentru sanatate ale kombucha.
Cultura mama de bacterii si drojdii este importanta pentru procesul de fermentare a kombuchei, deoarece transforma zaharurile si alte substante nutritive din ceaiul dulce in acid acetic, acid lactic si alte compusi care dau kombuchei gustul si aroma specifica.
Care sunt ingredientele din kombucha?
Ingrediente pentru kombucha:
- ceai negru sau verde
- zahar granulat
- apa
- starter de kombucha (lichid de kombucha fermentat anterior sau un scoby)
- bacterii si drojdii probiotice (din starter-ul de kombucha sau din scoby)
- arome optionale (suc de fructe, miere, ierburi, condimente)
Este important sa folositi ingrediente de calitate pentru a obtine o kombucha gustoasa si sanatoasa. De asemenea, este recomandat sa utilizati apa filtrata sau imbuteliata pentru a evita prezenta clorului si a altor substante chimice care pot afecta culturile probiotice.
Ceai verde sau ceai negru pentru kombucha?
Atat ceaiul negru, cat si cel verde pot fi folositi pentru a prepara kombucha. Ambele tipuri de ceai ofera nutrienti esentiali si substante benefice organismului, iar alegerea depinde de preferintele personale in ceea ce priveste gustul si aroma. Unele persoane prefera ceaiul negru pentru ca are un gust mai puternic si mai bogat, in timp ce altele prefera ceaiul verde pentru ca este mai usor si mai subtil in gust. In orice caz, important este sa folositi ceaiul de calitate, fara arome sau aditivi, pentru a asigura o fermentatie sanatoasa si de inalta calitate.
Eu am ales sa fac cu ceai verde si sa combin cu ceai de fructe facut de mine. Imi place atat culoarea obtinuta cat si gustul .
Kombucha beneficii pentru sanatate
Printre principalele beneficia ale consumului regulat de kombucha se numara:
- imbunatatirea tranzitului intestinal si eliminarea microbilor daunatori
- atenuarea efectelor nocive ale administrarii antibioticelor
- eliminarea constipatiei si efecte antiinflamatoare si tonice venoase
- ajutarea in tratamentul reumatismului, gutai si aterosclerozei si hipertensiunii
- oprirea migrenelor
- cresterea imunitatii
- diminuarea anxietatii si iritabilitatii
- adjuvant in tratarea calculilor renali si biliary
- adjuvant in tratarea cancerului.
Kombucha in sarcina
Exista putine cercetari disponibile privind efectele kombucha in timpul sarcinii. Prin urmare, este important sa discutati cu medicul dumneavoastra inainte de a bea kombucha in timpul sarcinii. Desi kombucha este considerata in general sigura pentru consumul uman, continutul sau de cofeina si aciditate poate fi problematic pentru unele femei gravide. In plus, kombucha poate contine urme de alcool si nu este recomandata femeilor care alapteaza.
Kombucha in cancer
In prezent, nu exista dovezi care sa sugereze ca kombucha poate vindeca sau preveni cancerul. In timp ce unele studii preliminare sugereaza ca kombucha poate avea proprietati antioxidante si antiinflamatorii, sunt necesare mai multe cercetari pentru a intelege pe deplin potentialele sale beneficii pentru sanatate.
Cum sa faci kombucha acasa – pas cu pas
Pentru a prepara kombucha, vei avea nevoie de:
- cultura kombucha SCOBY
- zahar alb
- ceai verde sau negru
- lichid de start
- oala pentru fiert apa
- un borcan din sticla sau portelan
- banda de cauciuc sau sfoara
- panza de in sau bumbac, tifon sau servet de hartie
- sticle
- lingura de lemn
- strecuratoare de plastic (daca nu se folosesc plicuri cu ceai).
In esenta, se fierbe apa, se adauga ceaiul si zaharul, apoi se lasa ceaiul sa se raceasca si se adauga lichidul de start si cultura vie in borcan. Apoi, se lasa sa fermenteze timp de 8-14 zile, in functie de temperatura ambientala.
Eu folosesc urmatoarele cantitati:
- Cultura Scoby + 10% lichid de start
- 2L ceai racit la temperature camerei, preparate din 2 pliculete de ceai verde si 2 Linguri de mix de ceai de fructi (facut de mine din fructi deshidratate + hibiscus)
- 5 Linguri de zahar alb
Prima oara dupa ce am primit cultura de SCOBY a durat mai mult pana a fermentat kombucha, aprox. 7 zile. Odata ce s-a format si puiul de kombucha la suprafata, procesul a devenit mai rapid. Acum am impartit puiul si mama in doua recipiente diferite in care fermentez in acelasi timp. Fermenteaza mult mai rapid in 4-5 zile, cee ace inseamna ca pot creste cantitatea de lichid, avand o cultura mult prea mare pentru 2L de ceai.
Sfaturi de urmat pentru o kombucha facuta acasa
- Fermenteaza intr-un recipient de sticla, intr-un loc linistit si cald. Evita mutarea recipientului in timpul procesului de fermentare. Temperatura idela este intre 20-27°C. Nu are nevoie neaparat de lumina, Evita razele directe ale soarelui.
- In timpul procesului de fermentare la suprafata ceaiului se formeaza incet o noua cultura kombucha (cultura pui). Sa nu ti se para ciudata sau scarboasa acea pelicula subtire. Se va ingrosa in timp. Cultura mama va pluti aproape de suprafata recipientului. Asa are loc multiplicarea culturii de kombucha. Daca este sufficient e mare, poti folosi puiul pentru o noua serie de kombucha.
- Dupa mai multe fermentari, SCOBY poate capata o culoare maro inchis. Atunci il poti inlocui cu puiul rezultat de la culturile anterioare. Eu arunc culturile vechi de SCOBY in compost.
- Nu pune niciodata cultura in ceai fierbinte si NU folosi ustensile metalice.
Cum sa faci kombucha mai putin acra
Nu o lasa prea mult la fermentat. Odata ce incepi sa simti miros ca de otet, poti gusta. Daca este potrivita la gust o poti strecura in sticle si o bagi la frigider pentru a incetini procesul de fermentare.
Kombucha este un aliment simbiotic format din bacterii si drojdie care transforma zaharul in CO2, acizi organici si alte componente in timpul fermentarii. Gustul initial dulce scade pe masura ce zaharul este descompus, iar aciditatea creste datorita activitatii bacteriilor. Daca doriti o bautura mai dulce, fermentati mai putin, iar daca doriti o bautura mai acra, fermentati mai mult. Prin practica veti afla cand sa opriti fermentarea pentru a obtine gustul dorit.
Kombucha a doua fermentatie
A doua fermentatie a kombucha implica adaugarea de arome sau sucuri de fructe in kombucha fermentata pentru a-i imbunatati gustul. Aceasta etapa poate fi efectuata intr-un recipient sigilat la temperatura camerei timp de 1-3 zile. In aceasta perioada, bacteriile si drojdiile din kombucha vor consuma zaharurile din sucurile de fructe adaugate si vor produce dioxid de carbon, ceea ce va duce la cresterea nivelului de carbonatare si la adaugarea de arome si arome noi. Este important sa se tina cont de igiena la prepararea kombucha cu a doua fermentatie si sa se foloseasca ingrediente proaspete si curate.
Arome de Kombucha de incercat
Exista o varietate de arome pe care le poti incerca cand vine vorba de kombucha. Unele dintre cele mai populare arome sunt:
- Lamaie – adauga o nota racoritoare si acidulata la kombucha.
- Ghimbir – adauga o nota usor picanta si incalzitoare.
- Fructe de padure – adauga o nota dulceaga si fructata.
- Mango – adauga o nota tropicala si dulce.
- Fructul pasiunii – adauga o nota exotica si acidulata.
- Pere – adauga o nota dulceaga si delicata.
- Afine – adauga o nota fructata si acidulata.
Acestea sunt doar cateva dintre aromele de kombucha pe care le poti incerca. Poti experimenta cu diferite combinatii de ingrediente pentru a obtine arome personalizate si unice.
Intrebari frecvente despre kombucha
Da, kombucha contine alcool, dar in cantitati mici. In timpul procesului de fermentare, bacteriile si drojdiile transforma zaharurile in acid acetic, dioxid de carbon si alcool etilic. Concentratia de alcool din kombucha variaza in functie de durata fermentarii si conditiile de fermentare. In general, kombucha contine intre 0,5% si 2% alcool, dar unele variatii pot ajunge pana la 3% sau chiar mai mult.
Desi nu exista cercetari care sa sustina acest lucru, unele persoane folosesc kombucha pentru a atenua simptomele de mahmureala, deoarece bautura poate ajuta la hidratare si contine unele substante benefice pentru organism.
Prepararea kombucha de casa poate fi sigura, dar este important sa se respecte regulile de igiena si sa se foloseasca ingrediente de calitate. De asemenea, este important sa se evite contaminarea cu bacterii daunatoare si sa se controleze procesul de fermentare pentru a preveni cresterea excesiva a acidului acetic sau a altor substante care pot fi nocive. Pentru a reduce riscul de contaminare, este recomandat sa se sterilizeze echipamentul si sa se utilizeze ceai proaspat si zahar alb granulat. Este, de asemenea, recomandat sa se evite consumul de kombucha care a fost fermentata prea mult timp sau care are un gust sau un miros neobisnuit. In general, persoanele cu un sistem imunitar slabit sau cu probleme de sanatate ar trebui sa consulte un medic inainte de a incepe sa consume kombucha sau orice alt produs fermentat acasa.
In general, este recomandat sa consumati intre 120-240 ml de kombucha pe zi.
In general, kombucha este sigura pentru consumul uman, dar poate fi asociata cu unele riscuri pentru sanatate, cum ar fi intoxicatia alimentara, daca nu este facuta in conditii igienice sau daca este consumata in cantitati mari.
Da, kombucha este vegana si vegetariana, deoarece nu contine ingrediente de origine animala.
