Oțet de mere de casă: rețeta pas cu pas, cu mama oțetului
Oțetul de mere de casă se face din mere întregi, puțin zahăr, apă și un starter: o sticlă de oțet de mere crud, cu mama oțetului, sau mama rămasă de la tura de anul trecut. Rețeta înseamnă două fermentații lente în același vas, cam 20 de minute de lucru efectiv și vreo două luni de răbdare. Mai jos găsești cantitățile mele exacte pentru un vas de 8 litri, pașii săptămână cu săptămână, cum deosebești mama oțetului de mucegai, cât de tare iese oțetul făcut în casă și cum îl folosesc eu: în bucătărie, diluat într-un pahar de apă și pe păr.
Merele vin din grădina noastră: mici, verzi, unele lovite, și mult mai multe decât putem mânca. În primul an am pornit oțetul cu o sticlă de oțet de mere crud, cu mamă, cumpărată din magazin (De Nigris, marca în care am încredere). În al doilea an nu am mai cumpărat nimic: deasupra primei ture crescuse un disc gros, cauciucat, ca o ciupercă de kombucha, pe care l-am păstrat la frigider, într-un borcan cu oțetul lui, și pe care îl mai hrăneam din când în când cu o linguriță de zahăr. Cu mama aceea, tura nouă a început să facă bule în câteva zile și a fost gata mult mai repede.
Unele linkuri din articol sunt linkuri de afiliere: dacă cumperi prin ele, primesc un mic comision, fără niciun cost în plus pentru tine. Articolul nu e sponsorizat. Produsele le-am ales după specificații și după recenziile cumpărătorilor. Declarația de transparență

Cuprins
- De ce ai nevoie pentru un vas de 8 litri
- Cum se face oțetul de mere: cele două fermentații
- Ce este mama oțetului (și seamănă cu ciuperca de kombucha?)
- Cu oțet din comerț sau cu mama: cum pornești
- Pas cu pas: cum fac oțetul de mere, săptămână cu săptămână
- Mucegai, drojdie de suprafață sau mamă nouă?
- În ce vas faci oțetul (și de ce nu un robinet din alamă)
- Cât de tare e oțetul de casă (și de ce nu-l pui la conserve)
- Cum folosesc oțetul de mere de casă
- Oțetul de mere: beneficii, ce spun studiile și contraindicații
- Cum păstrezi oțetul și mama oțetului
- Întrebări despre oțetul de mere de casă
- Surse
De ce ai nevoie pentru un vas de 8 litri
Aceasta e tura pe care o fac în dozatorul meu de sticlă de 8 litri. Vasul se umple doar cam trei sferturi, pentru că merele au nevoie de loc, iar bacteriile care transformă alcoolul în oțet au nevoie de aer.
- 2,5 kg de mere, de orice soi, spălate și tăiate în sferturi, cu tot cu coajă, cotor și semințe. Merg merele din grădină, cele căzute din pom și cele cu mici lovituri; tai doar ce e putred sau mucegăit.
- 3 litri de apă, filtrată sau fiartă și răcită. Clorul din apa de la robinet poate încetini drojdiile.
- 200 g de zahăr. Eu folosesc zahăr alb obișnuit: hrănește drojdiile și dispare pe măsură ce se face oțetul.
- Un starter: 500 ml de oțet de mere crud, nefiltrat, cu mama oțetului, sau o mamă cât palma, cu 300-400 ml din oțetul în care a stat.
- Un vas larg de sticlă sau un dozator de sticlă cu robinet din inox, o lingură de lemn, un ștergar curat de bumbac sau câteva straturi de tifon și un elastic.
Ies cam 2,5 litri de oțet. Pentru un borcan de 4 litri, împarte totul la jumătate.

Pentru prima tură îți trebuie un oțet de mere crud, nefiltrat, cu mamă (de ce, explic mai jos). Pe eMAG, oțetul De Nigris pe care l-am găsit e varianta limpede, filtrată, deci nu e bun ca starter, așa că am ales trei oțeturi crude, nefiltrate, cu mamă:

Oțet de mere crud, nefiltrat, cu mama oțetului, Mengazzoli, 500 ml
Nepasteurizat și nefiltrat, cu mama oțetului: bun ca starter pentru prima tură.
Vezi pe eMAG
Oțet din cidru de mere Bragg, eco, 473 ml
Clasicul oțet crud, cu mamă, pe care îl pornesc mulți ca starter. Se agită înainte de turnat.
Vezi pe eMAG
Oțet de mere crud, nefiltrat, Baule Volante, eco, 500 ml
Crud și nefiltrat, cu depunerea de mamă pe fundul sticlei. Pui sticla întreagă în vas.
Vezi pe eMAGCum se face oțetul de mere: cele două fermentații
Oțetul se face în doi pași și merită să-i știi, pentru că fiecare are nevoie de altceva.
- Pasul 1, drojdiile: drojdiile sălbatice de pe coaja merelor (și cele din starter) mănâncă zahărul și îl transformă în alcool. E etapa cu bule, care miroase a cidru. Îi place amestecatul, care ține fructele ude și aerează lichidul.
- Pasul 2, bacteriile acetice: bacterii precum Acetobacter și Komagataeibacter transformă alcoolul în acid acetic, adică partea acră a oțetului. Ele au nevoie de oxigen și lucrează la suprafață, deci etapa aceasta vrea un vas larg, un capac care respiră și liniște. Le e cel mai bine la 25-30 °C; într-o cameră mai răcoroasă, oțetul doar se face mai încet.
De ce pui zahăr, dacă merele sunt deja dulci? Pentru că apa le diluează. Merele au cam 10 g de zahăr la 100 g, iar odată acoperite cu apă nu mai ajunge ca oțetul să prindă tărie. Merele verzi de vară, ca ale mele, au și mai puțin. Zahărul e cel care face oțetul suficient de acru și se consumă pe parcurs.
Contează și starterul. Oțetul crud face lichidul acid încă din prima zi, așa că se scurtează etapa dulce, neprotejată, în care s-ar putea prinde mucegaiul, și aduce direct bacteriile acetice, ca să nu aștepți să apară singure.
Ce este mama oțetului (și seamănă cu ciuperca de kombucha?)
Mama oțetului este discul alunecos, ca o gelatină, care crește deasupra oțetului. E o rețea de celuloză făcută chiar de bacteriile acetice, mai ales de Komagataeibacter xylinus, cu bacteriile trăind în ea. Firele tulburi de pe fundul unei sticle de oțet de mere nefiltrat sunt același lucru, doar mai tinere.
Seamănă foarte mult cu ciuperca de kombucha (SCOBY), și nu întâmplător: și aceea e o rețea de celuloză făcută de aceeași familie de bacterii. Diferența e că în SCOBY trăiesc și multe drojdii. A mea vine din oțet, nu din kombucha; dacă vrei varianta cu ceai, am un ghid întreg pentru kombucha făcută în casă.

Îți trebuie neapărat mama oțetului? Nu. Ajunge puțin oțet crud, iar deasupra fiecărei ture se formează singură o mamă nouă, deci nu trebuie să cumperi niciodată una. Nu-ți trebuie nici vreo rețetă specială ca să faci mama oțetului: lasă o tură în pace, într-un loc cald și liniștit, și crește de la sine. Nici dacă se scufundă nu e nicio problemă, pentru că la suprafață se formează alta.
Între sezoane, eu o țin într-un borcan închis, la frigider, acoperită cu oțetul ei, și din când în când îi pun o linguriță de zahăr. Specialiștii în conservare spun că merg ambele variante: la frigider sau la temperatura camerei, în puțin din oțetul ei.
Cu oțet din comerț sau cu mama: cum pornești
Primul an, cu o sticlă: cumpără un oțet de mere pe care scrie crud, nefiltrat și nepasteurizat sau cu mamă. Oțetul limpede, filtrat, nu merge ca starter: a fost filtrat și de obicei pasteurizat, deci bacteriile vii nu mai sunt acolo. Agită sticla, ca să ajungă și depunerea tulbure în vas, și toarnă toți cei 500 ml.
Din al doilea an, cu mama ta: pune mama în vas cu tot cu oțetul în care a stat. A mea era cam cât palma și a venit cu 300-400 ml de lichid. O tură pornită așa face bule mai repede și se acrește mai repede, pentru că bacteriile sunt deja acolo, și încă multe.

Pas cu pas: cum fac oțetul de mere, săptămână cu săptămână
Timpii sunt pentru o bucătărie răcoroasă, ferită de soare. Vasul meu stă pe un raft la umbră; într-o cameră mai caldă, totul merge mai repede.
- Ziua 1: pune zahărul și starterul (sau mama cu lichidul ei) în vasul curat, adaugă merele, toarnă apa și amestecă până se dizolvă zahărul. Merele trebuie să fie acoperite; la început plutesc, așa că apasă-le în lichid. Acoperă vasul cu ștergarul și prinde-l cu un elastic.
- Săptămânile 1-3: amestecă zilnic cu lingura de lemn și împinge merele înapoi sub lichid. Apar bule și miroase a cidru: drojdiile lucrează.
- Săptămânile 3-4: bulele se răresc și merele încep să se scufunde. Dacă e prima ta tură, acum strecori merele: e momentul cel mai sigur, pentru că mucegaiul pornește de la fructele ieșite din lichid. Eu le las până la final, dar cu o mamă mare în vas, lichidul se acrește repede.
- Din săptămâna 4: nu mai amesteca și lasă vasul în pace, ca bacteriile să lucreze la suprafață. Deasupra se formează o peliculă subțire, palidă, care se îngroașă încet și devine mama nouă.
- Din săptămâna 6-8: gustă puțin, de la robinet sau cu un pai. E gata când miroase și are gust clar de oțet, fără urmă de dulce și de alcool. În bucătăria mea răcoroasă a durat câteva luni; dacă încă are gust de cidru, mai lasă-l.
- La final: strecoară prin tifon, toarnă în sticle curate de sticlă și păstrează mama nouă pentru anul următor.

Dacă faci o plăcintă cu mere, poți folosi cojile și cotoarele în loc de mere întregi. Oțetul din resturi de mere se face la fel, cu aceeași proporție de fructe, apă și zahăr, la cântar.

Mucegai, drojdie de suprafață sau mamă nouă?
Asta întreabă toată lumea la prima tură, așa că iată cum le deosebești.
| Ce vezi | Ce este | Ce faci |
|---|---|---|
| Un strat neted, ud, ca o gelatină, crem sau bej, uneori cu găuri sau cute | O mamă nouă | Nimic. E semn bun. |
| O peliculă albă, plată, mată, uneori încrețită, fără puf | Drojdie de suprafață (kahm), inofensivă, dar urâtă | O iei cu lingura și ții merele sub lichid. |
| Pete pufoase, uscate, verzi, albastre, negre sau roz | Mucegai | Arunci toată tura și speli bine vasul. |
| Fire sau cocoloașe maronii care plutesc în lichid | Mamă tânără sau depunere de drojdii | Normal. Rămân în tifon la strecurat. |
Alte lucruri pe care le poți observa:
- Nicio bulă după 3-4 zile: probabil e prea frig sau apa avea clor. Mută vasul într-un loc mai cald.
- Miros de dizolvant: vine din întâlnirea alcoolului cu acidul și cu aerul. De multe ori trece cu timpul; dacă nu trece, o iei de la capăt.
- Tot miroase a alcool după multe săptămâni: etapa de oțet nu a pornit. Mai adaugă oțet crud, asigură-te că vasul are aer și ține-l mai la cald.
- Prea slab: mai lasă-l, iar data viitoare pune puțin mai mult zahăr.
În ce vas faci oțetul (și de ce nu un robinet din alamă)
Oțetul e destul de acid cât să atace unele materiale, așa că merită să alegi bine.
- Bune: sticla, plasticul alimentar, emailul, lemnul și inoxul.
- De evitat: cuprul, alama, aluminiul și tabla zincată. Regulile de siguranță alimentară interzic cuprul și alama în contact cu alimentele acide, cum este oțetul. Evită și oalele de ceramică vechi, lucrate de mână sau ciobite, pentru că unele glazuri pot elibera plumb în alimentele acide.
- Un dozator cu robinet e foarte practic, pentru că tragi oțetul fără să atingi mama. Verifică doar ca robinetul să fie din inox sau din plastic alimentar, nu din alamă sau alamă cromată. Al meu e din inox.
Acoperă vasul cu un ștergar de bumbac cu țesătură deasă sau cu câteva straturi de tifon, prinse cu un elastic. Un capac le-ar lua bacteriilor aerul, iar un vas descoperit atrage muștele de oțet, cărora le place mult mirosul merelor la fermentat.
Dacă nu ai deja un vas potrivit, iată ce aș alege eu:

Dozator de sticlă Navaris, 8 l, cu robinet din inox
Cam cât vasul meu: robinetul din inox rezistă la oțet și tragi oțetul fără să deranjezi mama.
Vezi pe eMAG
Tifon din bumbac pentru strecurat, rolă de 5 m
Pentru strecurat merele la final și pentru acoperit vasul, prins cu un elastic.
Vezi pe eMAG
Set de 5 sticle de sticlă cu dop mecanic, 1 l
Pentru oțetul gata: sticlă și dop fără metal în contact cu oțetul.
Vezi pe eMAG
Cât de tare e oțetul de casă (și de ce nu-l pui la conserve)
Oțetul de mere din comerț are o tărie fixă: în România trebuie să aibă cel puțin 5 grade acetice (50 g de acid acetic la litru). Oțetul de casă nu are etichetă, iar tăria lui depinde de mere, de zahăr, de temperatură și de timp. Poate ieși mai slab, uneori mult mai slab.
De aceea specialiștii în siguranță alimentară sunt foarte clari: nu folosi oțetul de casă la conserve sau la murăturile ținute în cămară, pentru că nu poți fi sigur că e destul de acid ca să le păstreze în siguranță. Pentru acestea folosești oțet din comerț, de 5%, ca în ghidul meu pentru ardei iuți conservați. Oțetul de casă e perfect pentru salate, la gătit și pentru murăturile rapide ținute la frigider.
Dacă vrei să știi tăria exactă, benzile de pH nu te ajută: ele arată cât de acid e, nu câtă aciditate conține. Îți trebuie un kit de titrare a acidității, ca cele pentru vin: 1 ml de oțet se titrează cu hidroxid de sodiu 0,1 M, iar fiecare mililitru folosit înseamnă cam 0,6% aciditate, deci un oțet de 5% are nevoie de vreo 8,3 ml.
Cum folosesc oțetul de mere de casă
În bucătărie
Aici ajunge cel mai mult. Îl pun în dressinguri și în salate de crudități, ca salata de rădăcinoase sau salata cu trei feluri de fasole, în marinate pentru tofu, ca să înviorez la final o ciorbă sau o mâncare de linte, și în murăturile rapide de la frigider. O lingură în lapte vegetal face un „lapte bătut” de post, bun la prăjituri și clătite. Tot el e baza pentru cidrul de foc.
Diluat, într-un pahar de apă
Îl beau doar diluat: o lingură (15 ml), cel mult două, într-un pahar mare de apă, la masă. Îl beau cu paiul și apoi îmi clătesc gura cu apă simplă, pentru că oțetul înmoaie smalțul dinților; din același motiv, aștept puțin până mă spăl pe dinți. Nu-l bea niciodată nediluat și lasă deoparte tabletele cu oțet de mere.
Pe păr
După șampon, îl folosesc la ultima clătire: cam două linguri de oțet într-o cană mare cu apă, turnate pe lungimi, lăsate un minut și clătite. Mirosul dispare după ce se usucă părul. Ferește-ți ochii, nu-l folosi pe scalpul iritat sau zgâriat și nu pune niciodată oțet nediluat pe piele, mai ales la copii.
Oțetul de mere: beneficii, ce spun studiile și contraindicații
Oțetul se folosește de mii de ani, iar câteva studii mici sunt încurajatoare. Iată ce au găsit, fără exagerări.
- Glicemia după masă: într-un studiu suedez pe 12 oameni sănătoși, oțetul luat la o masă cu pâine albă a făcut glicemia să crească mai încet, iar oamenii s-au simțit mai sătui (Östman, 2005). Efectul a ținut puțin și pare să vină din faptul că mâncarea iese mai încet din stomac.
- Diabet: într-o analiză a studiilor pe persoane cu diabet, o doză zilnică de oțet timp de 8-12 săptămâni a scăzut hemoglobina glicată (HbA1c) cu circa 0,39 puncte procentuale (Siddiqui, 2018).
- Colesterol: în 9 studii, colesterolul total a scăzut cu circa 6 mg/dl, fără schimbări la LDL sau HDL (Hadi, 2021).
- Greutate: într-un studiu japonez pe 175 de oameni, 15-30 ml de oțet pe zi, timp de 12 săptămâni, au însemnat cam 1-2 kg în minus față de placebo; autorii lucrau pentru un producător de oțet (Kondo, 2009). Un studiu din 2024, cu cifre mult mai mari, a fost retras în 2025, așa că nu îl iau în calcul.
În studii s-au folosit 15-30 ml pe zi, diluați în apă. O analiză sistematică din 2020 a concluzionat că dovezile sunt încă insuficiente, iar în UE nu există nicio mențiune de sănătate aprobată pentru oțet. Afirmațiile despre detoxifiere, „alcalinizarea” organismului sau despre mama oțetului ca probiotic nu au studii pe oameni în spate. Eu îl văd ca pe un ingredient acrișor și gustos, care poate ajuta puțin la masă, nu ca pe un remediu.
Contraindicații: cine trebuie să fie atent
- Dinții și gâtul: oțetul nediluat a afectat smalțul dinților și, în cazuri rare, gâtul; tabletele cu oțet de mere au produs leziuni ale esofagului.
- Cantități mari, mult timp: o femeie care a băut 250 ml pe zi timp de șase ani a ajuns cu potasiul scăzut și oasele slăbite.
- Vorbește întâi cu medicul dacă ai diabet și iei insulină sau alte medicamente care scad glicemia, dacă ai gastropareză (oțetul încetinește și mai mult golirea stomacului), reflux sau ulcer, ori dacă iei diuretice sau digoxină.
Cum păstrezi oțetul și mama oțetului
Strecurat și pus în sticle, oțetul de casă ține foarte mult într-un dulap răcoros și întunecat. Umple sticlele până sus și închide-le, pentru că lumina și aerul îl slăbesc încet. În sticlă se poate forma o mamă nouă, subțire; e inofensivă, o poți strecura sau o poți lăsa. Dacă vrei să oprești de tot fermentația, poți pasteuriza oțetul la 60-71 °C, dar eu nu o fac niciodată, pentru că îmi place crud.
În oțetul nefiltrat pot apărea uneori niște viermișori minusculi, subțiri cât un fir de păr, numiți anghilule de oțet. Nu sunt de dorit în oțetul gata, iar strecuratul printr-un tifon des sau printr-un filtru de cafea rezolvă problema.
Bucata cea mai frumoasă de mamă o păstrezi într-un borcan cu puțin oțet nou, la frigider sau într-un loc răcoros, până toamna viitoare. Anul următor pornești direct cu ea.

Oțet de mere de casă, cu mama oțetului
Equipment
- Vas de sticlă de 8 litri
- Lingură de lemn
Ingredients
- 2,5 kg mere spălate și tăiate în sferturi, cu coajă, cotor și semințe
- 3 l apă filtrată sau fiartă și răcită
- 200 g zahăr
- 500 ml oțet de mere crud, nefiltrat, cu mamă, sau o mamă a oțetului cât palma cu 350 ml din oțetul ei
Instructions
- Spală merele și taie-le în sferturi, cu tot cu coajă, cotor și semințe. Taie doar părțile putrede sau mucegăite.
- Pune zahărul și starterul (oțetul crud sau mama cu oțetul ei) într-un vas larg de sticlă sau într-un dozator de vreo 8 litri, curat. Adaugă merele, toarnă apa și amestecă cu o lingură de lemn până se dizolvă zahărul. Umple vasul cel mult trei sferturi.
- Acoperă cu un ștergar curat de bumbac sau cu câteva straturi de tifon, prinde-l cu un elastic și ține vasul la umbră, ideal la 18-27 °C.
- În primele 3 săptămâni, amestecă zilnic cu lingura de lemn și împinge merele înapoi sub lichid.
- După 3-4 săptămâni, când bulele se răresc și merele se scufundă, strecoară merele (recomandat la prima tură) sau lasă-le în vas, cum fac eu.
- Lasă vasul în pace, ca deasupra să se formeze o mamă nouă. Din săptămâna 6-8, gustă: e gata când e clar acru, fără urmă de dulce și de alcool. Într-o cameră răcoroasă poate dura câteva luni.
- Strecoară prin tifon în sticle curate, umple-le până sus și închide-le. Păstrează mama nouă într-un borcan cu puțin oțet, pentru tura următoare.
Notes

Întrebări despre oțetul de mere de casă
De obicei 6-10 săptămâni, iar într-o cameră răcoroasă chiar câteva luni. Merele fermentează cam 3-4 săptămâni, apoi oțetul mai are nevoie de câteva săptămâni de liniște. E gata când are gust clar acru, fără urmă de dulce și de alcool. Cu mama oțetului merge mai repede.
Nu. Ajung 500 ml de oțet de mere crud, nefiltrat, cu mamă, ca să pornești o tură de 8 litri, iar deasupra fiecărei ture se formează o mamă nouă, pe care o păstrezi pentru următoarea.
E o rețea de celuloză făcută de bacteriile acetice, cu bacteriile trăind în ea. E același lucru care face oțetul nefiltrat tulbure. E sigură, dar nu există studii care să arate că ar funcționa ca probiotic.
Nu la conserve și nici la murăturile ținute în cămară, pentru că aciditatea lui nu se cunoaște și poate fi sub 5%, cât cer aceste rețete. Folosește-l în salate, la gătit și la murăturile rapide ținute la frigider.
Apa diluează zahărul natural al merelor, iar fără zahăr în plus oțetul iese de obicei slab. Drojdiile transformă zahărul în alcool, iar bacteriile transformă alcoolul în acid, așa că la final rămâne foarte puțin dulce.
Un strat neted, ca o gelatină, e o mamă nouă, deci e semn bun. O peliculă albă, plată și mată e drojdie de suprafață și o iei cu lingura. Petele pufoase verzi, albastre, negre sau roz sunt mucegai, iar atunci arunci toată tura.
Da. Cojile și cotoarele merg la fel ca merele întregi. Folosește cam aceeași cantitate de fructe, apă și zahăr, la cântar, și ține resturile sub lichid.
Într-un borcan de sticlă închis, acoperită cu oțetul ei. Eu o țin la frigider și din când în când îi pun o linguriță de zahăr; merge și un loc răcoros, la temperatura camerei.
Surse
- Ohio State University Extension, Making Vinegar at Home, HYG-5346-09
- National Center for Home Food Preservation, General Information on Pickling
- Gomes RJ et al. Acetic acid bacteria in the food industry. Food Technol Biotechnol, 2018 (PMID 30228790)
- Gullo M et al. Exploring bacterial cellulose produced by acetic acid bacteria. 2018 (PMID 29926141)
- Entani E et al. Antibacterial action of vinegar against food-borne pathogenic bacteria. J Food Prot, 1998 (PMID 9713753)
- Östman E et al. Vinegar supplementation lowers glucose and insulin responses and increases satiety. Eur J Clin Nutr, 2005 (PMID 16015276)
- Siddiqui FJ et al. Diabetes control: is vinegar a promising candidate? Diabetes Res Clin Pract, 2018 (PMID 29756472)
- Hadi A et al. The effect of apple cider vinegar on lipid profiles and glycemic parameters: a meta-analysis. 2021 (PMID 34187442)
- Kondo T et al. Vinegar intake reduces body weight, body fat mass, and serum triglyceride levels in obese Japanese subjects. Biosci Biotechnol Biochem, 2009 (PMID 19661687)
- Launholt TL et al. Safety and side effects of apple vinegar intake and its effect on metabolic parameters and body weight: a systematic review. Eur J Nutr, 2020 (PMID 32170375)
- Abou-Khalil R et al., BMJ Nutrition, Prevention & Health, 2024 (PMID 38966098), retras pe 23 septembrie 2025
- Willershausen I et al. In vitro study on dental erosion caused by different vinegar varieties. 2014 (PMID 24839821)
- Hill LL et al. Esophageal injury by apple cider vinegar tablets and subsequent evaluation of products. J Am Diet Assoc, 2005 (PMID 15983536)
- Lhotta K et al. Hypokalemia, hyperreninemia and osteoporosis in a patient ingesting large amounts of cider vinegar. Nephron, 1998 (PMID 9736833)
- Hlebowicz J et al. Effect of apple cider vinegar on delayed gastric emptying in patients with type 1 diabetes. BMC Gastroenterol, 2007 (PMID 18093343)
- FDA Food Code (SUA), secțiunea 4-101.14 (cuprul și aliajele lui în contact cu alimente cu pH sub 6)
- Regulamentul (UE) nr. 432/2012 (lista mențiunilor de sănătate autorizate); EFSA NDA, 2011, DOI 10.2903/j.efsa.2011.2199
- Ordinul 232/313/130/2003, modificat prin Ordinul 380/3.392/788/2023 (oțetul); Codex Alimentarius CXS 162-1987
