Muhammara sau Crema de Ardei Copti cu Nuci
Muhammara este o crema siriana de ardei rosii copti si nuci, un aperitiv oriental cu textura catifelata si gust dulce-afumat, perfect intins pe lipie sau servit alaturi de legume crude. Se face din ingrediente simple, fara gluten si complet vegetala, iar la robot e gata in cateva minute. Daca iti plac cremele tartinabile cu personalitate, asta merita un loc fix in repertoriul tau de aperitive.
Am descoperit muhammara in timp ce “rasfoiam” Pinterest-ul in cautarea unor aperitive orientale, gen hummus sau baba ganoush. Reteta originala de muhammara este un pic diferita fata de ce am creat eu aici: am renuntat la melasa de rodie, care e aproape imposibil de gasit la noi, si la pesmet, pe care nu i-am vazut rostul. Crema iese excelenta si fara ele, plus ca asa ramane si fara gluten din start.
Ingredientele care fac diferenta
Vedeta retetei sunt cei 4 ardei grasi rosii copti bine: coacerea e cea care le scoate la iveala dulceata si le da nota aceea usor afumata, fara de care muhammara n-ar fi ea insasi. Nucile crude (sau usor rumenite) aduc cremozitatea si umami-ul care leaga totul, iar usturoiul, chimenul si piperul alb dau adancimea de aroma specifica bucatariei orientale. Sucul de lamaie taie din dulceata si echilibreaza, iar uleiul de masline uniformizeaza textura pana devine matasoasa.
Un singur lucru tine de minte: daca rumenesti putin nucile inainte, aroma de muhammara devine mai intensa si mai “calda”, dar e optional. Cu nuci crude crema iese mai blanda si la fel de buna.
Cum o faci sa iasa perfect
Secretul unei muhammara reusite sta in doua detalii mici. Primul: coace ardeii pana pielita se innegreste si se basica, apoi lasa-i sa se aburiasca acoperiti cateva minute, ca sa-i cureti usor de coaja. O coaja arsa lasata in crema poate amari, deci curata-i cu rabdare. Al doilea: proceseaza nucile impreuna cu restul ingredientelor pana obtii o pasta cremoasa, dar fara s-o transformi in crema lichida; muhammara are textura ei usor granuloasa, asta e farmecul.
Si un ultim sfat inainte de a-ti da reteta: nu uita sa verifici si ras-verifici nucile, nu cumva sa-ti scape bucatele de coaja printre ele… asta daca vrei sa ramai cu toti dintii intregi! Gusteaza la final si ajusteaza sarea si lamaia dupa cum iti place: unii o prefera mai acrisoara, altii mai dulce.
Cu ce o servesti
Muhammara se simte cel mai bine pe o lipie calda sau alaturi de legume crude taiate batoane, dar e si o piesa excelenta intr-un platou de aperitive orientale. O asez bucuroasa langa un bol de humus cu ardei gras copt, pentru ca cele doua creme se completeaza, sau langa o crema de vinete coapte daca vrei un mezze complet. Pentru un meniu vegetal mai amplu, merge frumos si inainte de o supa crema de morcovi cu ghimbir.
Cum o pastrezi
Muhammara se pastreaza foarte bine la frigider, intr-un recipient inchis etans, 3-4 zile, iar aromele chiar se intensifica dupa o noapte de odihna, deci e perfecta de pregatit din timp pentru musafiri. Daca observi ca uleiul se separa putin, amesteca usor inainte de servire si revine la textura cremoasa. O poti si congela in portii mici pana la o luna, apoi o lasi sa se dezghete la frigider. Daca tot pornesti robotul, arunca un ochi si pe alte aperitive de pus pe masa, cum ar fi crema de spanac cu usturoi.
Daca incerci muhammara, mi-ar placea mult sa-mi spui cum ti-a iesit: ai rumenit nucile sau le-ai lasat crude? Lasa-mi mai jos un comentariu si o steluta la reteta, ca sa stiu cat de mult ti-a placut crema asta de ardei copti.
Rezumă & salvează această rețetă
★ Adaugă-ne ca sursă de încredere în Google
Muhammara sau Crema de Ardei Copti cu Nuci
Ingredients
- 4 ardei grasi rosii
- 1 ½ cani nuci crude sau rumenite putin
- 2 Linguri ulei de masline
- 2 Linguri suc de lamaie
- 1 lingurita chimen macinat
- ½ lingurita piper alb macinat
- 2 catei usturoi pisati
- sare dupa gust
Instructions
- Pune ardeii grasi la copt. Uite aici cum poti coace ardeii.
- Odata copti, lasa ardeii un pic la racit si apoi curata-i.
- Adauga toate ingredientele, inclusiv ardeii copti, in robotul de bucatarie. Proceseaza pana devin pasta cremoasa.
- Se poate servi alaturi lipii.
Întrebări frecvente
Muhammara este o crema traditionala siriana facuta din ardei rosii copti si nuci, condimentata cu usturoi, chimen, piper alb si suc de lamaie. Are o textura cremoasa, usor granuloasa, si un gust dulce-afumat. Se serveste de obicei ca aperitiv, intinsa pe lipie sau alaturi de legume crude.
Da, aceasta reteta de muhammara este complet vegetala si vegana. Toate ingredientele sunt de origine vegetala: ardei copti, nuci, ulei de masline, suc de lamaie, usturoi si condimente. Este si fara gluten, pentru ca nu contine pesmet.
Nu este obligatoriu. Cu nuci crude muhammara iese mai blanda si cremoasa, iar daca le rumenesti usor inainte, aroma devine mai intensa si mai calda. Ambele variante functioneaza, asa ca alege in functie de gustul tau.
Dupa ce ardeii sunt copti si pielita s-a innegrit, lasa-i acoperiti cateva minute ca sa se aburiasca; aburul desprinde coaja de pulpa. Apoi curata-i cu mainile sau cu un cutit. Verifica sa nu ramana bucati de coaja arsa in crema, pentru ca pot amari gustul.
Se pastreaza 3-4 zile la frigider, intr-un recipient inchis etans. Aromele se intensifica dupa o noapte de odihna, deci o poti pregati din timp. Daca uleiul se separa, amesteca usor inainte de servire.
Muhammara se serveste clasic cu lipie calda sau legume crude taiate batoane. Merge excelent si intr-un platou de mezze oriental, alaturi de humus sau crema de vinete coapte. Poate fi folosita si ca sos tartinabil pentru sandviciuri.
Buna Ruxandra,
Rezonez 100% cu articolul tau. Numai cu blandete si calm putem sa promovam stilul de viata sanatos al veganismului. Eu sunt vegetariana de multi ani si am devenit vegana anul trecut, dar pentru un vegan extremist, pot fi pusa la zid pentru ca deocamdata inca mai consum miere…
Mi-a placut mult reteta si abia astept sa o prepar. Eu voi folosi nuci lasate la inmuiat peste noapte, pentru ca am descoperit ca au un gust delicios!
Ma bucur tare mult ca am descoperit blogul tau. Te voi urmari cu mare drag!
Multumesc!
Alina Roman
Buna Alina!
Iti multumesc! Ma bucur mult ca ti-a placut reteta. 🙂 E delicioasa! 😀
Cu drag,
Ruxandra
Buna!Te sustin in ideea ta!Mult!E trist cand vedem in jur animale inca torturate,nedreptati de mii de feluri dar nu putem face nimic cu agresivitatea,mai mult ne indepartam de la ideile pe care vrem sa le exprimam ! Si eu ma intristez profund cand ma lovesc de judecatile unor oameni care nu au habar despre ce vorbesc dar emit judecati de valoare-ca de exemplu,acum cateva zile,eu si prietenul meu,vegetarieni de vreo 2 ani jumate,ne-am trezit de la o discutie fara nici o legatura cu alegerile noastre alimentare , ca suntem catalogati sectanti,adica vegetarianismul este o religie…ma pufnea rasul,dar m-am abtinut pentru ca mi-am dat seama ca omul in cauza era limitat rau si am incheiat repede discutia ca ajungeam la polemici infinite-ideea este ca nu poti opri oamenii in a crede ca ceva evident rau e normal,asta trag eu concluzia,dar noi daca vrem sa sensibilizam cumva , trebuie sa ne sustinem ideile cu pozitivism si mereu sa promovam iubirea fata de animale,sanatatea printr-o alimentatie cu adevarat naturala…eu te sustin si sa stii ca la fel ca si tine mai sunt oameni care lupta in lumea lor pentru a sensibiliza…ce mult ma bucur ca nu suntem singuri! Te salut cu drag si iti doresc optimism si numai bine!Mihaela,Iasi
Buna Mihaela!
Vai, dar de cate ori mi s-a intamplat si mie asta. :)) Deja a devenit amuzant cand cineva ma intreaba, imediat dupa ce afla ca sunt vegetariana, daca sunt in MISA si daca fac yoga… de parca ar fi un lucru rau sa faci yoga. Imediat ti se pune eticheta de sectant. Eh, nu-i ajuta mintea sa gandeasca mai mult de atat.
Intradevar, trebuie sa dai si peste oameni care sunt deschisi la minte. Nu vom avea nicio sansa de izbanda cu incuiatii la minte si spalatii pe creier. Trebuie sa ai un dram de inteligenta ca sa te informezi, sa inveti, sa te documentezi..
Eh, dar incetul cu incetul o sa reusim. Eu ma bucur ca intalnesc des oameni minunati cu care impartasesc aceleasi principii si idei. 🙂
Cu drag,
Ruxandra